Se apropie..

Cand am iesit astazi din casa iarna ceda insistentelor primaverii ca o femeie dezolata si dezorientata care nu reuseste sa reziste farmecelor unui barbat atragator.

E acel miros al primaverii pe care il stim cu toii. Atunci cand simtim ca se sfarseste, dar mai ales ca incepe. E ceva sublim si maret in schimbarea anotimpurilor care parca vindeca, pentru un timp scurt, orice rana omeneasca acumulata peste iarna. E ca si cum sufletul intra intr-o coma indusa sau intr-un soi de meditatie care ii netezeste asperitatile si il slefuieste intru perfectiune.

Apoi, miracolul se sfarseste, primavara se instaleaza. Inchideti televizoarele si lasati-i sa se balacareasca singuri. Aveti nevoie de liniste, de dragoste si de speranta. Nu le gasiti la televizor. Ci in parfumul etern al primaverii.

Nimic ...

E aceeasi dimineata, aceeasi dimineata in care te trezesti, e aceeasi tigara, aceeasi fereastra si acelasi soare. si numai ea poate face diferenta intre o dimineata in care esti singur si una in care nu esti cu ea. Oricum ar fi acelasi lucru, e un cerc inchis. Dar macar ai siguranta ca oricat ai incerca sa scapi de ea vor fi la fel de monotone, ce siguranta ...mai bine te lipsesti. Si daca stai sa te gandesti viitorul tau are grija sa functioneze in functie de ce ai fost tu in trecut e acelasi cerc inchis acelasi traseu pe care ti l-ai putea scrie si singur sau daca ti l-ar scrie altcineva, ar fi ca un dar facut de o persoana saraca, ce-ti inspira mila...